21 ian. 2017

Gătitul, între artă şi ştiinţă



În ultimul timp atunci când aud o definiţie a unui obiect de studiu, aud că ar fi artă şi ştiinţă. Managementul e arta şi ştiinţa de a conduce, Relaţiile Publice sunt arta şi ştiinţa de a obţine încredere, Medicina, Politica, IT-ul la fel. Este un truism să spui asta, evident că orice profesie este ştiinţă, pentru că altfel nu ar fi profesie, pentru că foloseşte nişte instrumente de lucru, este şi artă pentru că sunt implicaţi oameni care adaugă personalitate în ceea ce fac.

Eu sun că, gătitul este arta şi ştiinţa de a obţine fericire. Fericirea însă este definita altfel de fiecare. Pentru unii este o stare de bine acum şi aici, pentru alţii e un rezultat pozitiv al tuturor realizărilor din viaţă, smdp. Haideţi însă să ne gândim ce înseamnă gătitul şi ce importanţă are pantru noi banalul act de a mânca.

Probabil prima acţiune a omului care s-a transformat într-un ritual a fost acţiunea de a mânca. Mai întâi în familie şi apoi în societate, aceasta s-a cristalizat în jurul fiecărei nevoi umane. Conform piramidei lui Maslow, nevoile care sunt satisfăcute sunt deopotrivă cele fiziologice, trebuie să mănânci pentru a te menţine în viaţă, de securitate cu referire la asigurarea sănătăţii, de apartenenţă cu referire la socializare, de stimă cu referire la status şi de autorealizare atunci când gusturile tale sunt o măsură a faptului că poţi avea tot ce îţi doreşti, iar pentru cei mai mulţi oameni, printre care mă număr şi eu, împlinirea tuturor acestor nevoi înseamnă fericire.

29 dec. 2016

Relaţia mea cu mâncarea…



Trist, dar adevărat, niciodată nu am avut o relaţie foarte bună cu mâncarea. Îmi place mult să gătesc, să experimentez, să mă depăşesc pe mine în materie de preparate culinare, dar în acelaşi timp nu îmi place şi nu mi-a plăcut niciodată foarte mult să mănânc. Eu mănânc ca să trăiesc, nu trăiesc ca să mănânc, simplu ca bună ziua. E adevărat că trăim într-un ritm trepidant, ne grăbim să consumam pentru a lăsa loc de consum, iarăşi şi iarăşi, într-o cadenţă ameţitoare… Cantitatea pare a fi mai importantă decât calitatea, viteza mai interesantă decat moderaţia, ce primim mai important decât ce dăm la schimb.

Relaţia om-mâncare este complicată. De fapt, omul este animal social, iar mâncatul împreună e o componentă socială. De la început, din burtică, fătul mănâncă de la mama, şi mulţi ani după ce se naşte depinde de mama, toate aceste mese în familie îi creează aceastuia obişnuinţa de a mânca în societate, de a povesti lucrurile de peste zi, de a se relaxa şi simţi bine în sânul familiei, obişnuinţă cu care trăim toată viaţa, rămânând scrisa în subconştient. Din pacate, în ultimii ani, datorită stresului/lipsei de timp, oamenii ajung să neglijeze asta, să mănânce pe fugă în faţa tv-ului/calculatorului, sau să compenseze stresul şi nefericirea cu abuz de mâncare (de orice fel) totul în disperarea (deseori subconştientă) de a-şi regăsi echilibrul. Astfel, ajung să recupereze ce s-a pierdut în decursul anilor şi să compenseze la sărbători: cumpărături compulsiv, mâncat excesiv de sarmale/maioneze, totul în disperarea de a acoperi ceea ce ai pierdut în trecut.

28 dec. 2016

Yoga şi alimentaţia

În concepţia înţelepciunii milenare yoghine, noi suntem într-o mare măsură exact ceea ce mâncăm. Delicioasele îmbucături pe care noi le înghiţim cu poftă se regăsesc în final mai mult sau mai puţin transformate, continuând apoi să existe câtva timp în fiecare dintre celulele noastre, influenţându-ne nu numai vitalitatea şi sănătatea fizică ci, de asemenea, chiar modul de a gândi şi trăirile spirituale.

Este bine de ştiut că studiile ştiinţifice confirmă efectele benefice ale alimentaţiei lacto-vegetariene

Experienţele ştiințifice recente au arătat destul de clar cum pot interveni în mod direct unele alimente asupra activităţii cerebrale, afectând din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresia, capacitatea de a învăţa şi chiar percepţia realităţii. Lecitina, de exemplu (conţinută în boabele de soia sau în gălbenuşul de ou crud), poate face să crească apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masă bogată în hidraţi de carbon şi săracă în proteine face creierul să fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generând efecte sistematice, decelabile la un număr foarte mare de persoane. Se ştie în plus că hidraţii de carbon stimulează secreţia de insulină, care, la rândul său, face să crească nivelul serotoninei în creier, ceea ce are drept efect faptul că ne face să dormim mai mult.

Cercetări sistematice au dovedit că până şi simptomele schizofreniei, hiperactivitatea, precum şi anumite alte tulburări mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentară adecvată. Cu mai multe mii de ani în urmă, înțelepţii yoghini au realizat imensa importanţă a hranei lacto-vegetariene asupra sănătăţii, remarcând totodată efectele sale multiple atât asupra vitalităţii şi regenerării corpului, cât şi asupra mentalului.

La o cercetare atentă apare destul de evident că omul nu este un carnivor prin natura sa - atât anatomia, cât şi sistemul său digestiv demonstrând că el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hrănindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale şi legume. Ca şi în cazul maimuţei antropoide, intestinele omului totalizează cam de 12 ori lungimea corpului. Este deci evident că ele sunt adaptate cu anticipaţie pentru digestia înceată a legumelor şi fructelor care se descompun lent.

Raportul dintre energia fizică şi hrana vegetariană

Valoarea regimului vegetarian a fost spontan recunoscută în timpul blocadei Danemarcei din timpul Primului Război Mondial. În timpul respectivei blocade, danezii au fost oarecum constrânşi să trăiască hrănindu-se numai cu cereale, legume, fructe, miere şi produse lactate. În timpul primului an de raţionalizare uluitor a fost faptul că mortalitatea a scăzut cu 17%. Efectele extraordinare ale acestui regim au fost pe ansamblul întregii populaţii următoarele: o sănătate globală mult mai bună şi o scădere netă a ratei mortalităţii. Între anii 1940-1945, Norvegia, la rândul său, a fost supusă unei experienţe similare când a fost stringent necesar să se facă restricţii foarte mari în ceea ce priveşte consumul de carne. O scădere aproape imediată a ratei generale a mortalităţii datorită bolilor vasculare a fost urmată apoi de o semnificativă revenire rapidă la rata mortalităţii de dinainte de război atunci când ţările şi-au reluat regimul alimentar obişnuit în care predomina carnea.

20 dec. 2016

Băuturi originale pentru Crăciun




Ştim cu toţii că fiecare masă de Crăciun are aceleaşi tipuri de băuturi, aproape în fiecare casă. De la păharelul de tărie la aperitiv, la vinul ce însoţeşte friptura şi la şampania de la sfârşit, foarte rar ne încumetăm să servim ceva mai original sau exotic în această zi. Dacă te simţi curajos, poţi să schimbi meniul în acest an şi să pregăteşti ceva mai original.

Sangria

Ingrediente:
două sticle de vin roşu, sec, două ceşti de suc de portocale proaspăt, o pătrime de ceaşcă de zahăr superrafinat, 4 piersici mari, tăiate în felii subţiri, 2 portocale medii, tăiate în felii subţiri, o lămâie mare, tăiată în felii subţiri, o ceaşcă de apă minerală, două linguri de brandy (opţional).

Mod de preparare:
Într-un vas mai mare, amestecă vinul, sucul de portocale şi lămâie, zahărul, piersicile, portocalele şi lămâia. Acoperă şi ţine la frigider pentru cel puţin o oră sau chiar peste noapte. Când serveşti, adaugă şi apa minerală şi brandy-ul. Toarnă în pahare şi adaugă gheaţa.

27 nov. 2016

Delicateţuri din peşte





Pestele este unul dintre alimentele pe care nutritionistii le recomanda in orice situatie, fie ca va doriti sa slabiti, fie ca va doriti sa gasiti alternative sanatoase la alte tipuri de carne, fie ca vreti sa aveti o alimentatie echilibrata din punct de vedere nutritional.

Pestele trebuie consumat cu moderatie, deoarece poate contine substante toxice. In general, este recomandat sa consumati 2-3 portii de peste pe saptamana, in cadrul unei alimentatii echilibrate.

Carnea de peste este o sursa excelenta de acizi grasi esentiali omega-3 si omega-6, proteine, vitamine (A, B12, D, E) si minerale (potasiu, fier, iod, fosfor, seleniu). Cantitatile in care aceste substante minerale si nutritive se gasesc in peste difera in functie de tipului pestelui.

Cel slab (carne alba) contine mai putine grasimi si acizi grasi esentiali omega-3 decat cel gras (carne rosie). Dincolo de aceasta diferenta, ambele tipuri de peste, precum si fructele de mare, au numeroase beneficii pentru organismul uman, dar solicita si cateva precutii din partea consumatorului.

15 sept. 2016

Gogoşari pentru iarnă

Ingrediente:
- 1 l otet,
- 1/2 kg zahar,
- sare, foi de dafin,
- 300-400 g hrean,
- 20 boabe de piper,
- 7-8 kg gogosari.

Mod de preparare:Gogosarii se pun in otet, (se adauga la 1 l de otet 2 l de apa) si ca sa se reduca din taria otetului se adauga la cei 3 l de lichid 1/2 kg zahar. Se mai adauga 10 g sare pentru fiecare l de lichid, iar pentru tot lichidul, 1-2 foi de dafin si o frunza de telina si circa 300-400 g hrean si 20 boabe de piper sau 1/2 lingurita cu piper macinat, la 7-8 kg gogosari. Se spala gogosarii si se scurg. Cind se conserva intregi, i se face fiecarui gogosar cite o taietura de 3-4 cm chiar la mijloc, pe partea opusa cozii.

Este mai practic sa se puna toti gogosarii taiati in felii, economisind astfel borcane si spatiu de depozitare.

31 iul. 2016

Pulpe de curcan la cuptor



Ingrediente:
- 3 pulpe de curcan
- patrunjel, marar proaspat
- cimbrisor proaspat
- 50 ml ulei de masline
- sare, piper
- legume asortate

Mod de preparare:
Se spala pulpele de curcan si apoi se sterg cu un servetel de bucatarie ca sa ramana uscate. Se toaca patrunjelul, mararul si cimbrisorul proaspat si se amesteca cu 2 linguri de ulei apoi se adauga sare si piper (dupa gustul fiecaruia). Se ung bine pulpele cu acest amestec de verdeturi si apoi pun intr-un tava in restul de ulei. Se adauga o cana de apa, se acopera cu folie de aluminiu si se introduc in cuptorul incins in prealabil. Se curata cartofii, se spala, se taie in sferturi si se presara cu sare. Dupa aproximativ 40 de minute se scoate folie de pe tava, se adauga cartofii si inca o cana de apa si se introduce tava iarasi la cuptor pentru aproximativ 30 de minute.
Pulpele de curcan si legumele asortate se servesc alaturi de rosii sau castraveti murati.
Pofta buna!

Notă:
Carnea de curcan are cel mai mic continut de calorii si grasimi, fiind o sursa foarte sanatoasa de proteina. De exemplu, in 100 de grame de piept de pui se regasesc 140 de calorii si 3.4 grame de grasime, in timp ce aceeasi cantitate de piept de curcan contine doar 110 calorii si numai 0.64 grame de grasime. Exista multe sortimente disponibile din carne de curcan pe piata de la piept, carnati, jambon sau sunca de curcan. 

30 iul. 2016

Feng Shui în bucătărie



Traditiile culinare se mentin in multe zone ale lumii. Mancarea aleasa de noi ar trebui sa fie preparata intr-o bucatarie primitoare. Bucataria este intr-o continua schimbare, un loc in care se intersecteaza nenumarate energii. Multe aspecte de baza ale artei culinare au ramas neschimbate de-a lungul timpului.

Cele cinci energii ale bucatariei

Cu fiecare energie existenta intr-o bucatarie intram in contact zilnic, de la mirosuri, culori pana la gusturi.

Lemn
Foarte multe bucatarii contin energia lemnului prin mobila existenta in aceasta. Cu toate ca functia lor este aceea de sustinere prezinta si caracteristicile Lemnului.

Apa
Apa se gaseste in foarte multe locuri din bucatarie. Cu apa se prepara si se incalzesc preparatele.
Pe langa apa de la robinet se considera ca toate lichidele au trasaturile acestei energii. Miscarea energiei de apa este opusa miscarii energiei de foc.

Foc
Focul a avut o utilizare importanta din cele mai vechi timpuri. Se gaseste in orice bucatarie chiar daca nu se gateste cu gaze. Chiar si electricitatea este o forma de foc. Astfel obiecte precum: frigiderul, congelatorul, prajitorul, fierbatorul si orice alt echipament apartine energiei focului.
Hrana este supusa unui ritual al purificarii.

Pamant
Bucataria in sine poate fi considerata energia Pamantului din casa. Aici este locul unde se pregatesc alimentele si practic este sustinuta intreaga familie. Printre alimentele caracteristice Pamantului regasim orezul si legumele.

Metal
Energia metalului din bucatarie se poate identifica cu usurinta. Fara aceasta energie ar fi dificil sa putem pregati mancarea. Alimentul specific Metalului este spanacul.
La fel de importanta este si energia Aerului. Fara acesta nu am putea realiza nimic, deoarece fiintele nu ar exista. Categoric nu putem pregati mancare intr-o camera fara aer. Bucataria trebuie sa fie aerisita cat mai des pentru a se evita acumularea mirosurilor si a aburilor.
Alimentele ne ajuta sa supravietuim si sa ne cream o stare de bine. In functie de anotimp consumam preparate specifice care ne ofera placerea gustului si nu numai. Primim un medicament pentru suflet dar si pentru corp. Daca suntem deprimati preferam dulciurile, daca suntem raciti bem multe ceaiuri si supe fierbinti.

Sfaturi
Nu este recomandat ca usa bucatariei sa fie exact in dreptul cuptorului. Astfel, cand gatesti stai cu spatele exact in usa si se creeaza o stare de anxietate. Daca nu poti muta aragazul o solutie ar fi sa inchizi usa inainte de a te apuca de treaba.
Daca sunt doua usi in bucatarie te sfatuim sa le inchizi pentru a se evita crearea unui flux turbulent.
Pentru bucatarie ar fi bine sa folositi becuri de neon deoarece utilizeaza cea mai putina energie. Ideal ar fi ca bucataria sa fie luminata natural.
Energiile de Foc si de Apa trebuie pozitionate in colturi sau langa pereti opusi.
Daca ai o fereastra pozitionata pe sud este indicat sa o acoperi pentru a avea o temperatura si o lumina potrivita in bucatarie.
Este de preferat mobilierul din lemn si mesele rotunde.
O culoare potrivita bucatariei este albul.

Cutitele si ustensilele ascutite nu trebuie lasate sa atarne pe perete. Distrug energia si reprezinta un pericol pentru cei din casa.
Forma bucatariei trebuie sa fie patrata sau dreptunghiulara.
M.T.


30 dec. 2015

Tartă cu caramel

Ingrediente:
- 200 g zahar
- 1 ou
- 200 ml lapte
- 3 linguri faina
- 150 g unt
- 1 blat de tarta

Mod de praparare:
Pentru crema se pune zaharul intr-o oala si se topeste la foc mic, pana se caramelizeaza. Separat se amesteca oul, faina, si laptele si se toarna peste zaharul caramelizat. Se fierbe pana se ingroasa, apoi se lasa la racit. Dupa racire, se amesteca cu untul pana se obtine o compozitie cremoasa. Turnati crema peste blatul de tarta si lasati totl la rece aproximativ 2 ore inainte de a o servi. Un desert delicios si foarte simplu de facut.

Nota:
Un desert pufos, nepretentios, bun pentru orice zi a saptamanii. Se prepara rapid si efectul este unul de zile mari. Deasupra puteti ora cu cocos, cu muca macinata sau chiar cu ciocolata rasa.


29 dec. 2015

Vin fiert

Ingrediente:

Vin (de preferinţă roşu şi de butuc,cine are) sau alte variaţiuni pe această temă, o portocală, un măr, un pliculeţ de ceai de fructe aromat, piper boabe, scorţişoara praf şi cel putin 0 grade celsius afară.

Mod de preparare:

Se spală mărul şi portocala şi se taie cubuleţe. Se pune vinul la fiert şi se adaugă toate cele de mai sus , mai puţin pliculeţul de ceai. După ce a fiert numai până aproape să dea în clocot se opreşte şi se introduce ceaiul se acoperă cu un capac şi se lasă pentru doua minute. Iar la sfârşit de tot se pune puţină miere sau zahăr după preferinţă.
Hai noroc şi distracţie plăcută.

Notă:

Vinul fiert îşi are probabil rădăcinile în vinurile condimentate care erau băute în Evul Mediu, de exemplu hypocras (numit după Hipocrates).Atunci când moda vinului fiert a prins printre orăşeni, s-a îndulcit mai întâi cu miere şi apoi cu zahăr şi alte condimente. Cine nu savurează o cană de vin fiert atunci când afară sunt grade cu minus şi se află la trecerea dintre ani?